Partajul succesoral: cum se împart bunurile moștenite, la notar sau în instanță

Partajul succesoral (ieșirea din indiviziune) este operațiunea prin care moștenitorii împart bunurile rămase de la defunct, astfel încât fiecare să devină proprietar exclusiv pe anumite bunuri sau să primească o sumă de bani. Până atunci, moștenitorii care au acceptat moștenirea sunt coproprietari pe toate bunurile, în cotele stabilite de notar sau de instanță.

Pe scurt: dacă toți moștenitorii sunt de acord, partajul se face la notar, prin act autentic. Dacă nu, oricare dintre ei îl poate cere în instanță, oricând, pentru că acțiunea de partaj nu se prescrie.

Când se poate face partajul succesoral?

Moștenirea se deschide la data decesului, la ultimul domiciliu al defunctului. Pentru a lua parte la partaj, o persoană trebuie mai întâi să fi acceptat moștenirea. Dreptul de a accepta sau de a renunța (opțiunea succesorală) se exercită, ca regulă, în termen de un an de la deces (art. 1.103 Cod civil); în unele situații termenul curge de la o dată ulterioară, de exemplu de când moștenitorul a aflat de testament sau de legătura de rudenie.

Acceptarea poate fi expresă, printr-un înscris, sau tacită, prin acte pe care numai un moștenitor le-ar face. Cel care știa de moștenire și nu a optat în termen este prezumat că a renunțat, până la proba contrară (art. 1.112). Partajul se poate face după finalizarea succesiunii la notar sau oricând după aceea, ori direct în instanță.

Se prescrie dreptul de a cere partajul?

Nu. Încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând (art. 669 Cod civil). Pentru moștenire, legea precizează că nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, chiar dacă există convenții sau clauze testamentare care prevăd altfel (art. 1.143). Partajul poate fi cerut și la mulți ani după deces.

Există două limite: dacă un moștenitor a stăpânit singur bunul, ca proprietar, și a îndeplinit condițiile uzucapiunii, partajul nu mai poate fi cerut pentru acel bun (art. 675); iar instanța poate amâna pronunțarea partajului cu cel mult un an, pentru a evita prejudicii grave (art. 673). Imprescriptibil este partajul, nu și dreptul de a accepta moștenirea.

Cum se face partajul succesoral: la notar sau în instanță?

Partajul se face prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească (art. 670 Cod civil). Alegerea depinde de acordul tuturor moștenitorilor.

Criteriu	La notar (partaj voluntar)	În instanță (partaj judiciar)
Când se folosește	Toți moștenitorii sunt de acord asupra bunurilor, valorilor și loturilor	Cel puțin un moștenitor nu este de acord sau nu participă
Cine participă	Toți moștenitorii, personal sau prin procură autentică	Toți moștenitorii, ca reclamanți sau pârâți
Forma	Act autentic, obligatoriu dacă se împart imobile	Hotărâre judecătorească, supusă apelului
Fără certificat de moștenitor	Se finalizează mai întâi succesiunea	Instanța stabilește moștenitorii, cotele și bunurile
Durată	De regulă scurtă, după ce actele sunt complete	Variabilă; depinde de expertize și de apel
Costuri principale	Onorariul notarului, cadastru, carte funciară	Taxa de timbru, expertize, avocat, carte funciară

Și în instanță vă puteți înțelege oricând: judecătorul stăruie pentru o înțelegere și, dacă aceasta intervine, hotărăște potrivit ei, chiar și numai pentru unele bunuri (art. 983 Cod de procedură civilă).

Cine poate cere partajul succesoral?

• Moștenitorii care au acceptat moștenirea: cei legali (soțul supraviețuitor, copiii, părinții, frații și ceilalți chemați de lege) și cei testamentari care au primit o cotă din moștenire.
• Moștenitorii unui moștenitor decedat între timp: moștenirile deschise succesiv pot fi judecate împreună (art. 118 alin. 2 Cod de procedură civilă).
• Creditorii personali ai unui moștenitor: pot cere partajul în numele debitorului sau pot interveni în proces (art. 1.156 Cod civil); ceilalți moștenitori pot opri cererea plătind datoria.

Cei care au renunțat la moștenire nu pot cere partajul. Partajul trebuie făcut cu participarea tuturor moștenitorilor; cel din care lipsește unul dintre ei este lovit de nulitate absolută (art. 684 Cod civil).

Ce bunuri intră în partajul succesoral?

Se împart bunurile defunctului de la data decesului: locuințe, terenuri, autoturisme, sume din conturi, acțiuni sau părți sociale, bunuri mobile de valoare. Dacă defunctul era căsătorit, mai întâi se lichidează regimul matrimonial (art. 1.133 alin. 2 Cod civil): în moștenire intră doar partea defunctului din bunurile comune, nu și cea a soțului supraviețuitor.

Odată cu partajul se lămuresc, după caz:

• datoriile moștenirii, pentru care moștenitorii răspund numai cu bunurile moștenite, proporțional cu cota (art. 1.114);
• raportul donațiilor: soțul supraviețuitor și descendenții readuc la masa de împărțit donațiile primite fără scutire de raport (art. 1.146);
• reducțiunea liberalităților care au încălcat rezerva succesorală;
• datoriile unui moștenitor față de moștenire, stinse prin „luare mai puțin” (art. 1.158);
• creanțele dintre moștenitori: cheltuieli făcute cu bunurile comune sau despăgubiri datorate de cel care a folosit singur bunul împotriva voinței celorlalți (art. 636).

Părțile comune ale blocurilor (casa scării, acoperișul, instalațiile comune) nu se împart cât timp servesc folosinței comune (art. 671).

Partajul succesoral la notar: condiții și pași

Partajul la notar presupune:

• succesiunea finalizată, de regulă prin certificatul de moștenitor;
• acordul tuturor moștenitorilor asupra bunurilor, valorilor și loturilor;
• participarea tuturor, personal sau prin procură autentică;
• capacitate deplină de exercițiu sau autorizările cerute de lege pentru minori și persoanele ocrotite;
• forma autentică, obligatorie sub sancțiunea nulității absolute dacă se împart imobile (art. 1.144 Cod civil).

1. Finalizarea succesiunii la un notar din circumscripția tribunalului în care defunctul a avut ultimul domiciliu (pentru București, oricare birou notarial din București; dosarul rămâne la primul notar sesizat).
2. Pregătirea imobilelor: înscrierea în cartea funciară și, dacă un teren sau o clădire se împarte fizic, documentația cadastrală de dezmembrare.
3. Stabilirea loturilor: în natură, atribuirea unui bun cu plata unei sulte către ceilalți sau vânzarea bunului și împărțirea prețului (art. 676).
4. Verificările notarului: extrasul de carte funciară pentru autentificare și certificatele fiscale.
5. Semnarea actului de partaj în formă autentică.
6. Înscrierea partajului în cartea funciară; pentru imobile, abia atunci partajul produce efecte.

Partajul succesoral în instanță: etapele procesului

Cererea de partaj se judecă în primă instanță de judecătorie, indiferent de valoare (art. 94 Cod de procedură civilă). Până la ieșirea din indiviziune, cererile privind moștenirea sunt de competența exclusivă a instanței ultimului domiciliu al defunctului (art. 118); în București, a judecătoriei sectorului în care locuia.

1. Cererea de chemare în judecată: arată moștenitorii, temeiul, toate bunurile, valoarea lor, locul unde se află și cine le deține (art. 981). Tot aici se pot cere raportul donațiilor, reducțiunea și creanțele dintre moștenitori.
2. Întâmpinarea și, eventual, cererea reconvențională a celorlalți moștenitori.
3. Primul termen: instanța ia părților declarații despre fiecare bun și consemnează ce recunosc (art. 982).
4. Probele: înscrisuri, martori, interogatoriu.
5. Încheierea de admitere în principiu, prin care se stabilesc bunurile, moștenitorii, cotele, creanțele și datoriile moștenirii (art. 984–985).
6. Expertiza: evaluarea bunurilor și propunerea de loturi; la imobile, de regulă și topografică.
7. Atribuirea: în natură, cu sultă dacă loturile nu sunt egale; atribuirea întregului bun unui moștenitor care plătește celorlalți; ori vânzarea bunului de către părți sau de executorul judecătoresc (art. 989–992). Contează mărimea cotelor, natura bunurilor, domiciliul părților și îmbunătățirile făcute cu acordul celorlalți (art. 988).
8. Hotărârea de partaj, care poate fi atacată numai cu apel (art. 995).
9. După rămânerea definitivă: înscrierea în cartea funciară și, la nevoie, executarea silită.

Acte necesare pentru partajul succesoral

• certificatul de deces;
• actele de identitate ale moștenitorilor și actele de stare civilă care dovedesc rudenia;
• testamentul, dacă există;
• certificatul de moștenitor (la notar, de regulă obligatoriu; în instanță, dacă a fost eliberat);
• titlurile de proprietate: contracte, certificate de moștenitor anterioare, titluri pentru terenuri, hotărâri judecătorești;
• extrasele de carte funciară și documentația cadastrală;
• certificatele fiscale de la direcția de impozite și taxe locale;
• actele autoturismelor și extrasele de cont;
• pentru apartamente, de regulă, adeverința asociației de proprietari privind datoriile;
• dovezile datoriilor moștenirii și ale cheltuielilor făcute cu bunurile.

În instanță se adaugă dovada plății taxei de timbru și, dacă aveți avocat, împuternicirea avocațială. Moștenitorul care nu poate fi prezent are nevoie de o procură autentică, iar pentru minori este necesară autorizarea instanței de tutelă. Notarul sau instanța pot cere acte suplimentare.

Cât durează partajul succesoral?

La notar, actul se semnează de regulă repede după ce dosarul este complet; timpul se consumă mai ales cu cadastrul și intabularea, procurile din străinătate și autorizarea instanței de tutelă. Dacă succesiunea nu este finalizată, se adaugă durata acesteia.

În instanță, durata depinde de numărul bunurilor și al moștenitorilor (toți trebuie citați, inclusiv cei din străinătate), de expertize și obiecțiunile la ele și de apel. Un proces de partaj durează de regulă mai multe luni și poate ajunge la câțiva ani în cazurile complicate; o înțelegere pe parcurs îl scurtează.

Cât costă partajul succesoral: din ce se compune costul

Costul nu este o sumă fixă; depinde de valoarea bunurilor, de numărul moștenitorilor și de calea aleasă.

La notar

• onorariul notarial, calculat în funcție de valoarea bunurilor împărțite, pe baza onorariilor minimale ale notarilor publici;
• tarifele de carte funciară (extrase și înscrierea partajului), stabilite de ANCPI;
• documentația cadastrală, dacă imobilul trebuie înscris sau dezmembrat;
• după caz, procuri, traduceri și apostile și onorariul avocatului.

Atenție la un termen fiscal: dacă succesiunea nu este dezbătută și finalizată în 2 ani de la deces, moștenitorii datorează un impozit calculat la valoarea masei succesorale (art. 111 Cod fiscal).

În instanță

• taxa judiciară de timbru: din noiembrie 2024, cererile de partaj judiciar (stabilirea bunurilor, partajul propriu-zis, raportul, reducțiunea, creanțele) se taxează cu jumătate din taxa calculată după scara valorică generală, la valoarea bunurilor; formulate în aceeași acțiune, plătesc o singură taxă, la valoarea cea mai mare. Stabilirea calității de moștenitor și a cotelor se taxează cu o sumă fixă pentru fiecare moștenitor (art. 5 din OUG nr. 80/2013);
• onorariile experților (evaluator, topograf), stabilite de instanță;
• onorariul avocatului, stabilit prin contract după numărul și valoarea bunurilor, numărul moștenitorilor, expertize și durata procesului (vedeți onorariul avocatului);
• după hotărâre, înscrierea în cartea funciară și, la o vânzare prin licitație, cheltuielile de executare.

Persoanele fizice pot cere scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări ale taxei de timbru, în condițiile ajutorului public judiciar (art. 42 din OUG nr. 80/2013).

Ce este partajul provizoriu (împărțeala de folosință)?

Când moștenitorii nu vor încă să împartă definitiv, pot stabili cine folosește bunurile. Modul de folosire se stabilește prin acordul coproprietarilor, iar în caz de neînțelegere, de instanță (art. 639 Cod civil). Această împărțeală de folosință nu pune capăt coproprietății, ci doar organizează folosința până la partajul definitiv. Pentru bunurile moștenirii se pot cere și măsuri de conservare: inventar, sigilii sau custode (art. 1.115–1.117 și art. 1.145).

Partajul provizoriu nu trebuie confundat cu atribuirea provizorie din proces, prin care instanța atribuie bunul unui moștenitor care trebuie să consemneze, într-un termen, sumele cuvenite celorlalți (art. 989 Cod de procedură civilă).

Ce efecte are împărțeala definitivă?

Partajul definitiv pune capăt coproprietății. Efectul se produce de la data stabilită în actul de partaj (dar nu înainte de încheierea lui) ori de la rămânerea definitivă a hotărârii, iar pentru imobile numai după înscrierea în cartea funciară (art. 680 Cod civil). Hotărârea de partaj are efect constitutiv (art. 995 Cod de procedură civilă); efectul retroactiv din reglementarea veche nu mai este prevăzut.

Moștenitorii își datorează garanție pentru evicțiune și vicii ascunse, în limita cotelor (art. 683 Cod civil). Hotărârea definitivă este titlu executoriu, iar executarea poate fi cerută în termen de 10 ani (art. 995 Cod de procedură civilă).

Partajul când printre moștenitori sunt minori sau persoane ocrotite

Dacă printre moștenitori se află un minor sau o persoană care beneficiază de consiliere judiciară ori de tutelă specială, partajul prin bună învoială se poate face numai cu autorizarea instanței de tutelă și, după caz, a ocrotitorului legal (art. 674 și art. 1.144 Cod civil). La fel, o înțelegere în proces cere încuviințarea prealabilă a instanței de tutelă (art. 983 Cod de procedură civilă).

Caz frecvent: părintele supraviețuitor și copilul minor îl moștenesc pe celălalt părinte. Interesele lor la partaj pot fi contrare, iar atunci minorul este reprezentat de un curator special numit de instanța de tutelă; în procedura succesorală, notarul îl poate numi provizoriu (art. 150 și art. 502 Cod civil).

Partajul când unii moștenitori locuiesc în străinătate

Moștenitorul din străinătate nu trebuie să vină în România. Poate da procură la un notar străin sau la un consulat al României; procura trebuie să aibă forma actului de partaj (art. 2.013 Cod civil), deci autentică atunci când se împart imobile. Cea emisă de un notar străin trebuie, de regulă, apostilată sau supralegalizată și tradusă de un traducător autorizat.

Dacă defunctul avea reședința obișnuită în alt stat UE (cu excepția Danemarcei și Irlandei), Regulamentul (UE) nr. 650/2012 stabilește, ca regulă, competența instanțelor din acel stat și aplicarea legii lui, afară de cazul în care defunctul a ales legea cetățeniei sale; se poate folosi și certificatul european de moștenitor. Pentru unele acte de stare civilă din alt stat UE, Regulamentul (UE) 2016/1191 elimină apostila. Vedeți și pagina despre drept internațional.

Bunuri apărute sau descoperite după deschiderea moștenirii

Pot intra la partaj și bunuri care nu existau ca atare la deces:

• prețul unui bun al moștenirii vândut sau despăgubirea pentru distrugerea lui;
• bunurile readuse la moștenire prin raportul donațiilor sau prin reducțiune;
• bunurile sau despăgubirile obținute ulterior în baza legilor de restituire a proprietății, cuvenite moștenitorilor defunctului;
• veniturile bunurilor comune, de exemplu chiriile, care se împart după cote (art. 635 Cod civil).

Pentru un bun omis, notarul poate elibera un certificat de moștenitor suplimentar, iar partajul se completează oricând printr-un partaj suplimentar (art. 684 alin. 3 Cod civil).

Ce puteți face înainte de partaj

1. Verificați dacă moștenirea a fost acceptată în termen și dacă există certificat de moștenitor; dacă nu, începeți cu succesiunea.
2. Faceți lista bunurilor, a datoriilor și a donațiilor făcute de defunct.
3. Verificați imobilele: cartea funciară, cadastrul, ipotecile, litigiile (vedeți verificarea actelor imobiliare).
4. Obțineți o estimare a valorii bunurilor; pe ea se sprijină loturile, sulta și costurile.
5. Faceți celorlalți o propunere scrisă de împărțire; un acord la notar este, de regulă, mai rapid și mai puțin costisitor decât un proces.
6. Păstrați dovezile cheltuielilor făcute cu bunurile moștenite.

Întrebări frecvente

Care este diferența dintre succesiune și partajul succesoral?

Succesiunea stabilește cine sunt moștenitorii, ce bunuri a lăsat defunctul și ce cotă revine fiecăruia, și se încheie la notar cu certificatul de moștenitor. Partajul vine după și împarte efectiv bunurile, astfel încât fiecare moștenitor devine proprietar exclusiv pe anumite bunuri sau primește o sumă de bani.

Se poate face partajul la notar dacă un moștenitor nu este de acord?

Nu. Partajul la notar cere acordul și participarea tuturor moștenitorilor, personal sau prin procură autentică. Dacă unul refuză sau nu se prezintă, rămâne calea partajului în instanță.

Se prescrie dreptul de a cere partajul succesoral?

Nu. Partajul poate fi cerut oricând, chiar și la mulți ani după deces (art. 669 și art. 1.143 Cod civil), cu excepția bunului dobândit de un moștenitor prin uzucapiune. Termenul de un an privește doar acceptarea moștenirii.

Ce se întâmplă dacă un moștenitor locuiește singur în casa moștenită?

Fiecare moștenitor poate folosi bunul, dar fără să îi împiedice pe ceilalți; folosința exclusivă împotriva voinței lor poate duce la obligarea la despăgubiri (art. 636 Cod civil). La partaj, casa poate fi atribuită unuia dintre moștenitori, cu plata sultei către ceilalți, sau poate fi vândută.

Ce este sulta la partajul succesoral?

Sulta este suma de bani plătită de moștenitorul care primește un lot mai valoros decât cota lui, pentru a-i egaliza pe ceilalți. În instanță, cel căruia i se atribuie bunul trebuie de regulă să consemneze sumele în termenul stabilit; altfel, bunul poate fi atribuit altuia sau vândut.

Este obligatoriu avocatul la partajul succesoral?

Nu, nici la notar, nici în instanță. În proces însă cererea trebuie să cuprindă toate bunurile, valorile și cererile legate de partaj (raport, reducțiune, creanțe), iar omisiunile se corectează greu ulterior.

Cum vă poate ajuta avocatul la partajul succesoral

Societatea de avocatură Darie, Manea & Asociații, din București, asistă moștenitorii în ambele variante: analizăm actele și bunurile, calculăm cotele și efectul donațiilor, negociem loturile, pregătim partajul la notar și, dacă nu există acord, redactăm cererea și vă reprezentăm în instanță, inclusiv în apel. Pentru alte localități lucrăm, la nevoie, cu avocați colaboratori. Dacă sunt implicate și bunuri dintr-o căsătorie, vedeți dreptul familiei; pentru alte litigii privind proprietatea, drept civil.

Aveți de împărțit o moștenire? Descrieți-ne pe scurt situația prin formularul de evaluare inițială gratuită sau sunați la +40 723 500 027. Vă spunem ce cale de partaj se potrivește cazului dumneavoastră și ce acte trebuie pregătite.