
Pe această pagină
- Când vă este util un avocat pentru imobiliare?
- Ce verificăm înainte să cumpărați un imobil?
- Ce trebuie să conțină antecontractul și ce se întâmplă cu avansul?
- Ce trebuie să verificați când cumpărați un apartament de la dezvoltator?
- Ce s-a schimbat în 2026 în legislația construcțiilor?
- Cum se desfășoară semnarea la notar și intabularea?
- Ce trebuie să știți la închirierea unei locuințe sau a unui spațiu comercial?
- Ce litigii imobiliare pot apărea și cum se rezolvă?
- Cât durează și cum se calculează onorariul unui avocat imobiliar?
- Cum lucrăm cu dumneavoastră?
- Întrebări frecvente
Cumpărarea unei locuințe sau a unui teren este, pentru cei mai mulți oameni, cea mai mare tranzacție din viață. Notarul este imparțial: verifică legalitatea actului și le explică părților conținutul și efectele lui, însă nu vă reprezintă interesele și nu negociază pentru dumneavoastră clauzele antecontractului. Rolul unui avocat de imobiliare este să descopere problemele înainte să semnați și, dacă au apărut deja, să găsească soluția juridică potrivită.
Mai jos găsiți, explicate simplu, verificările, documentele, regulile pentru cumpărarea de la dezvoltator, noutățile din 2026 și litigiile frecvente. Societatea de avocatură Darie, Manea & Asociații are biroul în București; pentru imobile din alte orașe lucrăm, unde este nevoie, cu avocați colaboratori.
Când vă este util un avocat pentru imobiliare?
Cel mai bun moment este înainte de semnarea oricărui document care vă obligă sau vă costă bani. Situații frecvente:
- cumpărarea sau vânzarea unui apartament, a unei case, a unui teren ori a unui spațiu comercial;
- cumpărarea unei locuințe în construcție, direct de la dezvoltator;
- redactarea sau verificarea antecontractului, a contractului de rezervare, a contractului de închiriere ori a unui contract de ipotecă;
- imobile cu probleme: moștenire nedezbătută, coproprietari care nu se înțeleg, sarcini sau procese notate în cartea funciară, construcții ori modificări fără autorizație;
- litigii: revendicare, grănițuire, evacuare, vicii ascunse, întârzieri ale dezvoltatorului, recuperarea avansului;
- clienți din străinătate care cumpără sau vând prin procură.
Ce verificăm înainte să cumpărați un imobil?
Verificarea juridică prealabilă (numită și due diligence) urmărește să răspundă la o singură întrebare: vânzătorul poate să vă transmită un drept de proprietate „curat”, pe care nimeni nu îl poate contesta? Pentru tranzacții mai mari sau pentru imobile comerciale, rezultatul poate fi redactat sub forma unui raport de due diligence. Concret, analizăm:
- Extrasul de carte funciară. Arată cine este proprietarul înscris, suprafața și, foarte important, sarcinile: ipoteci, interdicții de înstrăinare, somații de executare silită, procese notate, servituți, locațiuni, antecontracte încheiate anterior.
- Istoricul proprietății. Urmărim succesiunea titlurilor (contracte, certificate de moștenitor, hotărâri judecătorești, titluri emise în temeiul legilor fondului funciar sau al legilor de restituire) pentru a vedea dacă vreun act anterior poate fi atacat.
- Situația vânzătorului. Dacă este căsătorit, dacă bunul este comun, dacă are nevoie de acordul soțului, dacă este o firmă în insolvență sau un vânzător supus executării silite.
- Situația urbanistică și tehnică. Autorizația de construire și procesul-verbal de recepție, concordanța dintre releveu și realitate (de exemplu, pereți mutați sau balcoane închise fără acte), iar la terenuri regimul de construire, pe care îl aflați dintr-un certificat de urbanism.
- Situația fiscală și a asociației de proprietari. Certificatul de atestare fiscală pentru imobil și adeverința privind datoriile la întreținere, astfel încât să nu preluați restanțele altcuiva. Pentru disputele cu asociația există și o pagină dedicată problemelor cu asociațiile de proprietari.
Documentele care se pregătesc, de regulă, pentru semnarea contractului de vânzare sunt următoarele:
| Document | Cine îl obține | La ce folosește |
|---|---|---|
| Actul de proprietate (contract, certificat de moștenitor, hotărâre) | Vânzătorul | Dovedește modul în care vânzătorul a dobândit imobilul |
| Extras de carte funciară pentru autentificare | Notarul | Confirmă situația la zi și rezervă rangul pentru actul pe care îl semnați |
| Documentația cadastrală și planul imobilului | Vânzătorul | Identifică exact imobilul vândut |
| Certificate de atestare fiscală (vânzător și cumpărător) | Fiecare parte sau notarul, prin verificare electronică | Atestă plata obligațiilor față de bugetul local |
| Certificatul de performanță energetică | Vânzătorul | Este cerut de lege la vânzarea și la închirierea clădirilor |
| Adeverința de la asociația de proprietari | Vânzătorul | Arată că nu există datorii la întreținere |
Un detaliu nou din 2026: începând cu 25 februarie 2026, certificatul de atestare fiscală este cerut și cumpărătorului, care trebuie să dovedească achitarea obligațiilor față de bugetul local de la domiciliul sau sediul său. Certificatul poate fi înlocuit de verificarea electronică a situației fiscale, iar actul de înstrăinare încheiat fără respectarea acestor reguli este nul de drept.
Ce trebuie să conțină antecontractul și ce se întâmplă cu avansul?
Antecontractul (promisiunea de vânzare-cumpărare) este etapa în care se pierd cei mai mulți bani, pentru că acolo se plătește avansul. Codul civil prevede că, dacă una dintre părți refuză să încheie contractul promis, cealaltă poate cere instanței o hotărâre care să țină loc de contract, dacă sunt îndeplinite celelalte condiții de validitate. Pentru vânzare, această acțiune se introduce în termen de 6 luni de la data la care contractul trebuia încheiat. Un antecontract bine scris ar trebui să cuprindă cel puțin:
- identificarea exactă a imobilului (număr cadastral, carte funciară, suprafață) și a părților;
- prețul, modul de plată și calificarea sumei plătite acum: arvună sau avans. Diferența contează: arvuna se pierde de cel care nu își respectă promisiunea sau se restituie dublat de cel care a primit-o, în timp ce avansul se restituie, eventual cu daune;
- termenul de semnare a contractului final și ce se întâmplă dacă banca nu aprobă creditul;
- obligația vânzătorului de a radia ipotecile sau alte sarcini până la semnare;
- declarații ale vânzătorului privind lipsa litigiilor, a modificărilor neautorizate și a datoriilor;
- data predării și starea în care se predă imobilul.
Antecontractul poate fi notat în cartea funciară. Notarea îi face pe terți să cunoască promisiunea și vă protejează dacă vânzătorul ar încerca să vândă sau să ipotecheze același imobil altcuiva. Recomandarea noastră este ca avansul să fie proporțional cu riscul: cu cât situația juridică a imobilului este mai puțin clară, cu atât suma plătită înainte de contractul final ar trebui să fie mai mică.
Ce trebuie să verificați când cumpărați un apartament de la dezvoltator?
Cumpărarea „din proiect” înseamnă că plătiți pentru un bun care încă nu există. Legea nr. 207/2025 (cunoscută drept „legea Nordis”), în vigoare din decembrie 2025, a introdus reguli speciale pentru locuințele în construcție:
- contractul de rezervare este limitat în timp și ca valoare: suma plătită nu poate depăși un plafon procentual din preț, iar dacă promisiunea nu se încheie din vina exclusivă a dezvoltatorului, suma se restituie integral;
- promisiunea de vânzare se încheie numai în formă autentică, la notar, și numai după ce autorizația de construire a fost notată în cartea funciară; notarul cere apoi notarea promisiunii;
- pentru blocurile viitoare se face preapartamentarea: fiecare apartament primește o carte funciară proprie încă din faza de proiect, ca bun viitor;
- avansurile se depun într-un cont bancar dedicat proiectului și pot fi folosite numai pentru construirea acestuia, cu aprobarea persoanei responsabile de șantier.
Inițial, aceste reguli au fost introduse în Legea nr. 10/1995 și în Legea cadastrului nr. 7/1996. De la 25 august 2026, articolul din Legea nr. 10/1995 a fost abrogat, însă regulile privind rezervarea, promisiunea autentică și contul dedicat avansurilor au fost preluate în noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (art. 422), iar preapartamentarea a rămas reglementată de Legea cadastrului. La fiecare tranzacție verificăm textul aplicabil la data semnării. Verificăm, în plus: autorizația de construire, dacă terenul este ipotecat în favoarea băncii care finanțează proiectul și cum se radiază ipoteca pe apartamentul dumneavoastră, litigiile dezvoltatorului, termenul de finalizare, penalitățile pentru întârziere și specificațiile tehnice.
Ce s-a schimbat în 2026 în legislația construcțiilor?
Prin Legea nr. 169/2026 a fost adoptat Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, publicat în Monitorul Oficial la 10 august 2026 și în vigoare de la 25 august 2026. Codul a abrogat Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și cea mai mare parte a Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții. Pentru cumpărători și proprietari, schimbările importante sunt:
- Regimul tranzitoriu: certificatele de urbanism emise înainte de 25 august 2026 își păstrează valabilitatea, iar, potrivit precizărilor ministerului de resort, cererile înregistrate până la 24 august 2026 inclusiv se soluționează după legile vechi.
- Autorizația de regularizare: lucrările executate fără autorizație sau cu încălcarea ei pot fi aduse în legalitate numai în condițiile expres prevăzute de cod; regularizarea nu este automată. Ca regulă, ea privește doar locuințele unifamiliale mici, anexele și închiderile de balcoane; pentru alte construcții, cererea se poate face numai până la 25 august 2027 și numai dacă lucrările respectă reglementările de urbanism.
- Competența în București: potrivit codului, de la 1 noiembrie 2028 certificatele de urbanism și autorizațiile de construire din Capitală vor fi emise exclusiv de Primăria Municipiului București, nu de primăriile de sector.
Practic, dacă imobilul are o extindere, o mansardă sau compartimentări făcute fără acte, acestea nu se „rezolvă la notar”: înainte de avans trebuie stabilit dacă se pot regulariza, cine suportă demersurile și ce se întâmplă cu prețul dacă regularizarea nu este posibilă. Pentru refuzurile primăriei se poate ajunge la un litigiu de contencios administrativ.
Cum se desfășoară semnarea la notar și intabularea?
Contractul prin care se transmite proprietatea unui imobil trebuie încheiat în formă autentică, la notar, altfel este nul. Pașii obișnuiți sunt:
- Pregătirea dosarului: actele de proprietate, documentația cadastrală, certificatele fiscale, certificatul energetic, adeverința de la asociație; dacă există credit, documentele cerute de bancă.
- Extrasul pentru autentificare: notarul îl solicită oficiului de cadastru; pe durata valabilității lui, actul pe care îl semnați are prioritate față de alte cereri.
- Verificarea proiectului de contract: dacă ne mandatați, citim proiectul înainte de semnare, verificăm concordanța cu antecontractul și cerem corecturile necesare.
- Semnarea și plata: prețul se plătește în modul stabilit în contract; impozitul pe transferul proprietății, datorat de vânzător, se calculează și se încasează de notar, în funcție de perioada de deținere și de valoarea imobilului.
- Intabularea: notarul transmite cererea de înscriere în cartea funciară. Intabularea face dreptul opozabil tuturor; în unitățile administrativ-teritoriale în care lucrările de cadastru sistematic au fost finalizate, dreptul de proprietate se dobândește chiar prin înscrierea în cartea funciară.
Dacă nu puteți fi prezent, puteți semna prin mandatar, pe baza unei procuri autentice. Detalii găsiți în ghidul despre cum se obține o procură.
Ce trebuie să știți la închirierea unei locuințe sau a unui spațiu comercial?
Un contract de închiriere bine redactat evită majoritatea litigiilor. Clauzele importante sunt durata și prelungirea, actualizarea chiriei, garanția și condițiile restituirii ei, cine plătește reparațiile, subînchirierea, starea la predare (cu proces-verbal și fotografii) și modul de încetare.
Pentru proprietar contează un aspect practic: potrivit Codului civil, contractul de locațiune încheiat în formă autentică sau încheiat sub semnătură privată și înregistrat la organele fiscale constituie titlu executoriu pentru plata chiriei la termenele stabilite. Persoanele fizice care obțin venituri din închirieri au, oricum, obligația de a înregistra contractul la ANAF. Dacă chiriașul nu mai plătește sau refuză să elibereze locuința după încetarea contractului, se poate recurge la procedura specială de evacuare din Codul de procedură civilă și la executarea silită. La spațiile comerciale se adaugă clauze privind amenajările, exclusivitatea și garanțiile.
Ce litigii imobiliare pot apărea și cum se rezolvă?
- Revendicarea. Proprietarul poate cere înapoi bunul de la cel care îl deține fără drept. Acțiunea în revendicare este, ca regulă, imprescriptibilă, adică nu se pierde prin trecerea timpului, însă poate fi paralizată dacă altcineva a dobândit între timp proprietatea, de exemplu prin uzucapiune.
- Uzucapiunea. Posesia îndelungată, în condițiile legii, poate duce la dobândirea proprietății. Codul civil actual prevede o uzucapiune extratabulară, după 10 ani de posesie, în cazurile limitate de lege (de exemplu, proprietarul înscris a decedat sau imobilul nu era înscris în nicio carte funciară), și una tabulară, după 5 ani. Pentru posesiile începute înainte de 1 octombrie 2011 se aplică regulile vechiului Cod civil. Detalii pe pagina despre acțiunea în uzucapiune.
- Viciile ascunse și viciile de construcție. Vânzătorul răspunde pentru defectele ascunse care existau la predare și care fac locuința improprie folosinței sau îi scad valoarea. Termenele pentru acțiune sunt scurte și curg, de regulă, de la descoperirea viciului, de aceea defectul trebuie anunțat imediat, în scris, și documentat (fotografii, constatare tehnică).
- Grănițuirea și servituțile. Neînțelegerile cu vecinii privind hotarul, accesul sau scurgerea apelor se rezolvă, de regulă, cu o expertiză topografică și, dacă nu se poate ajunge la o înțelegere, în instanță.
- Coproprietatea și moștenirile. Când imobilul aparține mai multor persoane, ieșirea din indiviziune se poate face la notar, dacă toți sunt de acord, sau în instanță. Vedeți și paginile despre partajul succesoral și despre succesiuni în București.
Un instrument util în aproape toate aceste litigii este notarea acțiunii în cartea funciară: oricine ar cumpăra ulterior imobilul va afla de proces și va suporta efectele hotărârii. Înainte de proces analizăm dacă o negociere sau o mediere poate rezolva situația mai repede.
Cât durează și cum se calculează onorariul unui avocat imobiliar?
Verificarea actelor unui apartament cu istoric simplu se face, de regulă, în câteva zile lucrătoare de la primirea documentelor; dacă trebuie cerute arhive, durează mai mult. Un proces poate dura de la câteva luni la câțiva ani.
Nu publicăm tarife fixe, pentru că două dosare de „verificare a actelor” pot fi foarte diferite. Onorariul se stabilește după analiza situației și depinde de:
- serviciul cerut: o verificare punctuală, redactarea unui contract sau asistență completă, de la antecontract până la intabulare;
- complexitatea imobilului: numărul de proprietari anteriori, moșteniri, sarcini, probleme de urbanism;
- la litigii: numărul de părți, expertizele necesare, etapele procesuale și căile de atac;
- urgența și timpul efectiv necesar.
Onorariul poate fi fix (pe etapă), orar sau o combinație; în litigii, legea permite și un onorariu de succes, dar numai în completarea unui onorariu fix sau orar. Totul se stabilește în scris, în contractul de asistență juridică. Separat de onorariu există costurile procedurii, care nu ne aparțin: onorariul notarului și tarifele de carte funciară (calculate după grilele legale, de regulă în funcție de valoare), taxa judiciară de timbru (calculată, pentru cererile privind imobile, în funcție de valoarea acestora) și costul expertizelor. Mai multe despre criterii găsiți pe pagina despre onorariul avocatului.
Cum lucrăm cu dumneavoastră?
- Evaluarea: ne trimiteți actele pe care le aveți, iar noi vă spunem ce trebuie verificat, cât durează și cum se calculează onorariul.
- Analiza: verificăm documentele și vă explicăm în scris riscurile și condițiile de pus înainte de plată.
- Semnarea sau litigiul: redactăm ori corectăm contractele, negociem cu cealaltă parte, vă însoțim la notar sau vă reprezentăm în instanță.
Întrebări frecvente
Cât costă un avocat imobiliar?
Nu există un tarif unic: onorariul se stabilește după ce vedem documentele și depinde de tipul serviciului (verificare de acte, redactarea antecontractului, asistență până la intabulare sau proces), de complexitatea istoricului imobilului și de urgență. Poate fi un onorariu fix pentru o etapă, un onorariu orar sau o combinație. Îl primiți în scris, într-un contract de asistență juridică, înainte de începerea lucrului.
Este obligatoriu un avocat la cumpărarea unei locuințe?
Nu. Obligatorie este forma autentică, deci contractul se semnează la notar. Avocatul vă reprezintă însă doar pe dumneavoastră: verifică istoricul imobilului înainte de a plăti avansul, negociază clauzele antecontractului și vă spune ce riscuri rămân, lucruri care nu țin de rolul notarului.
De unde obțin extrasul de carte funciară?
Extrasul de carte funciară pentru informare se poate cere de oricine, la oficiul de cadastru sau online, prin serviciile ANCPI, pe baza numărului cadastral ori a numărului de carte funciară. Pentru semnarea contractului, notarul solicită separat un extras pentru autentificare. Cereți un extras actualizat înainte de antecontract.
Pot recupera avansul dacă vânzătorul se răzgândește?
Depinde de ce scrie în antecontract. Dacă suma a fost dată ca arvună, partea care nu își respectă promisiunea o pierde sau trebuie să o restituie dublat; dacă a fost un simplu avans, se restituie, eventual cu daune. În plus, dacă vânzătorul refuză să semneze, puteți cere instanței o hotărâre care să țină loc de contract, în termenul de 6 luni prevăzut de lege.
Ce fac dacă apartamentul are modificări fără autorizație?
Mai întâi stabilim ce s-a modificat și dacă modificarea a necesitat autorizație. Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor prevede o autorizație de regularizare, care se emite numai în condițiile stricte din cod, nu automat; pentru alte construcții decât locuințele unifamiliale mici, anexele și închiderile de balcoane, cererea se poate depune numai până la 25 august 2027. Până la lămurirea situației, recomandăm ca prețul, termenele și responsabilitatea vânzătorului să fie reglementate expres în antecontract.
Are nevoie și cumpărătorul de certificat fiscal?
Da. Din 25 februarie 2026, Codul de procedură fiscală cere certificat de atestare fiscală și cumpărătorului, pentru obligațiile față de bugetul local de la domiciliul sau sediul său. Certificatul poate fi înlocuit de verificarea electronică, iar actul încheiat fără respectarea regulii este nul.
Pot cumpăra sau vinde un imobil din străinătate?
Da, prin mandatar. Pentru că vânzarea unui imobil se face în formă autentică, și procura trebuie să fie autentică și să cuprindă puterile necesare, inclusiv prețul și condițiile principale. O puteți obține la un notar sau la un consulat al României din țara în care locuiți.
Cât durează un proces de revendicare sau de uzucapiune?
Durata depinde de numărul de părți, de expertizele necesare și de căile de atac, astfel încât poate varia de la câteva luni la câțiva ani. O estimare realistă vă putem da după analiza actelor. Între timp, notarea acțiunii în cartea funciară îi protejează pe cei care ar urma să cumpere imobilul.
Aveți de cumpărat, de vândut sau de recuperat un imobil? Trimiteți-ne pe scurt situația și actele pe care le aveți prin formularul de evaluare inițială gratuită sau sunați la +40 723 500 027. Un avocat al societății Darie, Manea & Asociații din București vă spune ce trebuie verificat și care sunt pașii următori, înainte să semnați sau să plătiți ceva.


