
Pe această pagină
- Când se deschide moștenirea și unde se face succesiunea în București?
- Cine moștenește dacă nu există testament?
- Succesiunea la notar sau în instanță: care este diferența?
- Cum se desfășoară succesiunea la notar, pas cu pas?
- Ce acte sunt necesare pentru succesiune?
- Ce înseamnă termenul de un an pentru acceptarea moștenirii?
- Acceptare sau renunțare: ce trebuie să știți înainte să alegeți?
- Ce se întâmplă dacă există un testament?
- Răspundeți pentru datoriile celui decedat?
- Ce faceți dacă locuiți în străinătate sau bunurile sunt în alt stat?
- Când ajunge succesiunea în instanță și cât durează?
- Cum se calculează costurile unei succesiuni?
- Când aveți nevoie de un avocat pentru succesiune și ce face concret?
- Întrebări frecvente
După decesul unei persoane apropiate, moștenitorii au de parcurs o procedură cu termene stricte: aleg între acceptare și renunțare, strâng actele cerute de notar și, uneori, rezolvă neînțelegeri cu ceilalți moștenitori sau cu creditorii. Ghidul de mai jos explică cum se face o succesiune în București, la notar sau în instanță, ce termene contează și când vă ajută un avocat. Societatea de avocatură Darie, Manea & Asociații, membră a Baroului București, asistă moștenitori în ambele proceduri.
Când se deschide moștenirea și unde se face succesiunea în București?
Moștenirea se deschide în momentul decesului, la ultimul domiciliu al persoanei decedate, dovedit prin certificatul de deces. Acest loc stabilește cine se ocupă de dosar.
- La notar: de la modificarea Legii notarilor publici din decembrie 2024, este competent notarul dintr-un birou situat în circumscripția tribunalului în care defunctul a avut ultimul domiciliu. Pentru o persoană cu ultimul domiciliu în București, poate fi sesizat oricare birou notarial din București, însă dosarul rămâne la primul notar sesizat, care verifică în registrul de evidență a succesiunilor dacă procedura nu a fost deja deschisă în altă parte.
- În instanță: cererile privind moștenirea sunt de competența exclusivă a instanței ultimului domiciliu al defunctului și se judecă de judecătorie, indiferent de valoare. În București, aceasta este judecătoria sectorului în care a locuit persoana decedată.
Bunurile din alte localități (de exemplu, o casă la țară) intră în același dosar, deschis după ultimul domiciliu.
Cine moștenește dacă nu există testament?
În lipsa unui testament, moștenirea revine soțului supraviețuitor și rudelor defunctului, în patru clase, în această ordine:
- descendenții (copii, nepoți de copil etc.);
- ascendenții privilegiați (părinții) și colateralii privilegiați (frații și surorile, precum și descendenții lor);
- ascendenții ordinari (bunici, străbunici);
- colateralii ordinari (unchi, mătuși, veri primari, frați și surori ai bunicilor), până la gradul al patrulea inclusiv.
Clasa mai apropiată o înlătură pe cea mai îndepărtată. Soțul supraviețuitor moștenește alături de oricare clasă, dacă la data decesului nu exista o hotărâre de divorț definitivă. Partea sa depinde de rudele cu care vine la moștenire:
| Soțul supraviețuitor vine la moștenire alături de | Cota soțului |
|---|---|
| copii sau alți descendenți | un sfert |
| părinți și frați/surori ai defunctului | o treime |
| numai părinți sau numai frați/surori | o jumătate |
| bunici sau unchi, mătuși, veri | trei sferturi |
Atenție: înainte de a stabili ce se moștenește, notarul lichidează regimul matrimonial, adică separă din bunurile comune partea soțului supraviețuitor; doar partea defunctului intră în moștenire. Soțul supraviețuitor care nu are un drept (de proprietate, uzufruct sau altul) asupra unei alte locuințe potrivite nevoilor sale are, în plus, un drept de abitație asupra casei din moștenire în care a locuit; acesta se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la deces (sau la recăsătorire).
Succesiunea la notar sau în instanță: care este diferența?
Procedura notarială este calea obișnuită când moștenitorii sunt de acord asupra calității fiecăruia, a bunurilor și a cotelor. Se încheie cu certificatul de moștenitor, care dovedește calitatea de moștenitor și dreptul de proprietate al celor care au acceptat, în cota fiecăruia.
Procedura în instanță devine necesară când moștenitorii își contestă unii altora calitatea sau nu se înțeleg asupra bunurilor și cotelor. Atunci notarul suspendă procedura, consemnează într-o încheiere ce s-a stabilit și motivele neînțelegerii și îndrumă părțile spre instanță. Oricare moștenitor poate sesiza și direct instanța, dar trebuie să depună o încheiere a notarului privind verificarea registrelor succesorale; lipsa ei poate fi invocată de instanță din oficiu, ca neîndeplinire a procedurii prealabile. După ce hotărârea rămâne definitivă, notarul eliberează certificatul de moștenitor pe baza ei.
Cum se desfășoară succesiunea la notar, pas cu pas?
- Cererea de deschidere. Poate fi depusă de orice moștenitor, de creditori sau de orice persoană cu un interes legitim; procedura poate fi declanșată și de primăria localității în care se află bunurile.
- Verificările notarului. Notarul își verifică competența și consultă registrele naționale notariale, inclusiv pe cele privind testamentele și declarațiile de acceptare sau renunțare.
- Citarea moștenitorilor. Sunt citați toți cei cu vocație la moștenire, iar dacă există testament, și legatarii. Citația trebuie să precizeze că cine nu acceptă în termenul legal este prezumat că renunță.
- Dezbaterea. Notarul stabilește moștenitorii, cotele și bunurile. Calitatea de moștenitor se dovedește cu acte de stare civilă, testament și martori, iar bunurile cu înscrisuri. Un testament olograf este deschis și validat în această etapă.
- Încheierea finală și certificatul de moștenitor. Când există acord și probe suficiente, notarul întocmește încheierea finală și, pe baza ei, certificatul de moștenitor, eliberat fiecărui moștenitor după plata taxelor și a onorariului.
- Înscrierea în cartea funciară. Dreptul asupra unui imobil se dobândește prin moștenire chiar fără înscriere, dar nu puteți vinde sau ipoteca imobilul până nu înscrieți dreptul în cartea funciară.
Dacă apar ulterior bunuri uitate, se poate elibera un certificat de moștenitor suplimentar. Dacă bunurile riscă să dispară, se poate cere un inventar, iar notarul le poate pune sub sigiliu sau le poate preda unui custode.
Ce acte sunt necesare pentru succesiune?
Lista exactă o stabilește notarul, în funcție de bunuri, dar de regulă veți avea nevoie de:
- certificatul de deces și actele de identitate ale moștenitorilor;
- certificatele de naștere și de căsătorie care dovedesc legătura cu defunctul (inclusiv schimbările de nume);
- testamentul, dacă există, sau informația despre notarul la care a fost autentificat;
- actele de proprietate pentru imobile (contract, certificat de moștenitor anterior, hotărâre judecătorească) și documentația de cadastru și carte funciară;
- actele autovehiculelor, extrasele de cont și documentele privind datoriile;
- doi martori care confirmă numărul și calitatea moștenitorilor.
Certificatul de atestare fiscală al defunctului este cerut de notar, potrivit legii, de la administrația fiscală și de la direcția de impozite locale. Pentru moștenitorii din străinătate, actele străine trebuie de regulă apostilate sau supralegalizate și traduse, în funcție de statul care le-a emis.
Ce înseamnă termenul de un an pentru acceptarea moștenirii?
Dreptul de a accepta sau de a renunța la moștenire (opțiunea succesorală) se exercită în termen de un an de la deces. Termenul curge mai târziu în câteva situații prevăzute de lege, de exemplu pentru legatarul dintr-un testament descoperit ulterior sau pentru ruda care află târziu de legătura de rudenie: de la data la care a cunoscut sau trebuia să cunoască acest lucru. Se aplică și regulile privind suspendarea și repunerea în termen.
Acceptarea poate fi:
- expresă, printr-un înscris (autentic sau sub semnătură privată) prin care vă asumați calitatea de moștenitor;
- tacită, prin acte pe care doar un moștenitor le-ar face, de exemplu vânzarea drepturilor asupra moștenirii sau, după caz, folosirea ori administrarea definitivă a bunurilor.
Actele de conservare și de administrare provizorie (de exemplu, o reparație urgentă) nu valorează acceptare. Dacă trebuie să faceți un act care ar putea fi interpretat ca acceptare, dar nu doriți acest efect, puteți da în prealabil o declarație notarială de neacceptare.
Dacă ați știut de deces și de calitatea dumneavoastră, dar nu ați acceptat în termen, sunteți prezumat că ați renunțat, până la proba contrară. Atenție: termenul de un an privește opțiunea, nu dezbaterea la notar. Dacă ați acceptat la timp, dosarul poate fi deschis și ulterior. Totuși, dacă procedura nu este finalizată în doi ani de la deces, moștenitorii datorează un impozit calculat la valoarea masei succesorale.
Acceptare sau renunțare: ce trebuie să știți înainte să alegeți?
- Opțiunea este indivizibilă: nu puteți accepta doar apartamentul și refuza restul. Acceptați sau renunțați la întreaga parte cuvenită (dacă aveți o vocație dublă, de exemplu legală și testamentară, aveți câte o opțiune pentru fiecare).
- Renunțarea se face printr-o declarație autentică, la orice notar sau la o misiune diplomatică ori un oficiu consular al României, și se înscrie în registrul național notarial. Cel care renunță este considerat că nu a fost niciodată moștenitor, iar partea lui merge la ceilalți moștenitori indicați de lege.
- Renunțarea „în favoarea cuiva” este, de fapt, acceptare. Legea tratează renunțarea în folosul unor moștenitori anume, chiar fără plată, ca pe o acceptare tacită urmată de transmiterea părții.
- Renunțarea poate fi revocată în termenul de opțiune, dacă alți moștenitori nu au acceptat deja partea respectivă.
Efectele sunt greu de corectat după semnare, așa că merită o discuție cu un avocat înainte de orice declarație la notar.
Ce se întâmplă dacă există un testament?
Testamentul obișnuit poate fi olograf (scris în întregime, datat și semnat de mâna testatorului, sub sancțiunea nulității absolute) sau autentic (autentificat de notar). Testamentul olograf se prezintă unui notar pentru a fi vizat spre neschimbare, apoi este deschis și validat în procedura succesorală; dacă scrisul este contestat cu probe, notarul dispune o expertiză grafoscopică.
Testamentul nu poate înlătura complet anumite rude. Moștenitorii rezervatari sunt soțul supraviețuitor, descendenții și părinții defunctului, iar fiecare are dreptul la o rezervă egală cu jumătate din cota pe care ar fi primit-o ca moștenitor legal. Dacă testamentul sau donațiile făcute în timpul vieții depășesc partea de care defunctul putea dispune liber, rezervatarii pot cere reducerea lor. Dreptul la acțiunea în reducțiune se prescrie în trei ani de la deces sau de la data la care rezervatarii au pierdut posesia bunurilor ori au aflat de liberalitate.
Raportul donațiilor făcute copiilor sau soțului se lămurește, de obicei, la partajul succesoral.
Răspundeți pentru datoriile celui decedat?
Moștenitorii legali și legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile din moștenire și proporțional cu cota fiecăruia. Nu vă pierdeți, așadar, bunurile proprii pentru datoriile defunctului. Excepția este moștenitorul care, cu rea-credință, a sustras sau a ascuns bunuri ori donații: el este considerat acceptant și răspunde și cu bunurile proprii.
Câteva reguli practice:
- creditorii moștenirii pot fi plătiți și pot porni executarea silită asupra bunurilor aflate încă în indiviziune, înainte de partaj;
- pentru un credit garantat cu ipotecă, moștenitorul care primește imobilul ipotecat răspunde pentru întreaga datorie, dar numai în limita valorii acelui imobil;
- dacă cereți un inventar înainte să optați, termenul de opțiune nu se împlinește mai devreme de două luni de la comunicarea procesului-verbal de inventariere.
Dacă un creditor al defunctului a început deja executarea, vedeți și pagina despre contestația la executare silită.
Ce faceți dacă locuiți în străinătate sau bunurile sunt în alt stat?
Nu este obligatoriu să veniți în țară. Puteți da o procură specială la un consulat român sau la un notar din statul în care locuiți (cu apostilă sau supralegalizare și traducere, după caz), iar renunțarea se poate face direct la misiunea diplomatică ori la oficiul consular al României.
Pentru decesele survenite începând cu 17 august 2015, Regulamentul (UE) nr. 650/2012 stabilește, ca regulă, că succesiunea se supune legii statului în care defunctul avea reședința obișnuită la data decesului, cu excepția cazului în care acesta a ales prin testament legea statului a cărui cetățenie o avea. Regulamentul a introdus și certificatul european de moștenitor, valabil în celelalte state membre. Detalii găsiți pe pagina despre dreptul internațional.
Când ajunge succesiunea în instanță și cât durează?
Cele mai frecvente procese privind moștenirea sunt:
- stabilirea calității de moștenitor, a masei succesorale și a cotelor, când notarul a suspendat procedura;
- anularea certificatului de moștenitor, la cererea celui vătămat prin el;
- petiția de ereditate, prin care un moștenitor își obține oricând recunoașterea calității față de cel care stăpânește bunurile ca pretins moștenitor;
- contestarea testamentului, reducțiunea liberalităților și declararea nedemnității (aceasta se cere, de regulă, în termen de un an de la deces);
- ieșirea din indiviziune, adică partajul succesoral, tratat separat pe pagina dedicată.
Legea nu stabilește o durată fixă. În instanță, durata depinde de numărul părților, de citarea celor din străinătate, de expertize (evaluări, expertiza grafoscopică) și de căile de atac: un dosar simplu se poate încheia în câteva luni, unul complex poate dura câțiva ani. La notar, cu acte complete și acord, procedura se poate încheia chiar înainte de un an de la deces, dacă este neîndoielnic că nu mai există alți moștenitori.
Cum se calculează costurile unei succesiuni?
Costurile depind de valoarea bunurilor și de calea aleasă. Iată cum se formează:
- Onorariul notarului se calculează, în principal, în funcție de valoarea masei succesorale, pe baza onorariilor minimale aprobate prin ordin al ministrului justiției. Se adaugă extrasele de carte funciară, evaluările și traducerile.
- Impozitul pe transmiterea imobilelor prin moștenire nu se datorează dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în doi ani de la deces; după acest termen se plătește un impozit calculat la valoarea masei succesorale.
- Taxa judiciară de timbru, în instanță: stabilirea calității de moștenitor și a cotelor se taxează cu o sumă fixă pentru fiecare moștenitor, iar cererile privind bunurile supuse împărțelii, raportul donațiilor, reducțiunea și partajul propriu-zis se taxează cu jumătate din taxa obișnuită pentru cererile evaluabile în bani, calculată la valoarea bunurilor.
- Expertizele și cheltuielile de judecată: onorariile experților se avansează, de regulă, de partea care cere proba, iar la final instanța hotărăște cine suportă cheltuielile.
- Onorariul avocatului se stabilește prin contractul de asistență juridică, în funcție de complexitate, valoarea bunurilor, numărul moștenitorilor, procedură și timpul necesar (vedeți cum se calculează onorariul avocatului).
Când aveți nevoie de un avocat pentru succesiune și ce face concret?
Pentru o succesiune simplă, cu moștenitori care se înțeleg și acte complete, procedura notarială se poate face fără avocat. Asistența unui avocat contează în special când:
- moștenitorii nu se înțeleg asupra bunurilor, cotelor sau folosinței imobilelor;
- există un testament care vă înlătură sau vă reduce partea ori un testament a cărui valabilitate este îndoielnică;
- imobilele nu sunt înscrise în cartea funciară sau au acte incomplete (aici vă poate ajuta și avocatul pentru imobiliare);
- există datorii, credite ipotecare sau executări silite;
- termenul de un an a trecut sau un moștenitor susține că nu a știut de deces;
- unii moștenitori sunt minori sau locuiesc în străinătate.
Concret, avocatul analizează actele, vă spune ce cotă vi se cuvine și ce riscuri are fiecare opțiune, vă reprezintă la notar, negociază o soluție amiabilă cu ceilalți moștenitori și, dacă nu se poate, vă reprezintă în instanță, inclusiv în apel. Vă asistăm și în celelalte litigii de drept civil legate de moștenire.
Întrebări frecvente
Pot face succesiunea la orice notar din București?
Da, dacă ultimul domiciliu al persoanei decedate a fost în București. Din decembrie 2024, competența notarului se stabilește la nivelul tribunalului, iar Tribunalul București acoperă toate cele șase sectoare. Dacă un alt moștenitor a deschis deja dosarul la un birou notarial, succesiunea continuă acolo, la primul notar sesizat.
Ce se întâmplă dacă nu fac succesiunea în termen de un an?
Termenul de un an privește alegerea dintre acceptare și renunțare, nu dezbaterea propriu-zisă la notar. Dacă ați acceptat moștenirea în acest termen, chiar și tacit, succesiunea poate fi dezbătută și mai târziu. Dacă nu ați acceptat deși știați de deces și de calitatea dumneavoastră, sunteți prezumat că ați renunțat.
Pot renunța la moștenire în favoarea unui frate sau a unui alt moștenitor?
Nu în forma în care se crede de obicei. Renunțarea în folosul unei persoane anume este considerată de lege acceptare a moștenirii, urmată de transmiterea părții dumneavoastră. Dacă renunțați pur și simplu, partea ajunge la cei pe care îi indică legea, nu neapărat la persoana dorită.
Moștenesc și datoriile părinților?
Moștenitorii răspund pentru datoriile moștenirii doar cu bunurile primite din moștenire și proporțional cu partea fiecăruia, nu cu bunurile lor personale. Excepția este moștenitorul care a ascuns sau a sustras cu rea-credință bunuri din moștenire: acesta răspunde și cu bunurile proprii.
Cât durează o succesiune?
La notar, dacă moștenitorii se înțeleg și actele sunt complete, procedura se poate încheia relativ repede, uneori chiar înainte să treacă un an de la deces. În instanță, durata depinde de numărul părților, de citarea celor din străinătate, de expertize și de căile de atac, și poate ajunge la câțiva ani.
Pot vinde un apartament moștenit fără certificat de moștenitor?
Nu. Deși dreptul de proprietate se dobândește prin moștenire fără înscriere în cartea funciară, nu puteți dispune de imobil prin cartea funciară până nu vă înscrieți dreptul. Pentru asta aveți nevoie de certificatul de moștenitor sau de hotărârea judecătorească definitivă, înscrise la oficiul de cadastru.
Ce fac dacă după eliberarea certificatului de moștenitor apare un testament sau un moștenitor omis?
Cei vătămați prin certificatul de moștenitor pot cere instanței anularea lui și stabilirea drepturilor lor. Dacă toate părțile sunt de acord, diferendul se poate rezolva și la notar, printr-un act autentic, după care se eliberează un certificat nou.
Aveți o succesiune de rezolvat în București? Trimiteți-ne pe scurt situația (data decesului, moștenitorii, bunurile și ce v-a spus notarul) prin formularul de evaluare inițială gratuită sau sunați-ne la +40 723 500 027. Un avocat al societății Darie, Manea & Asociații vă spune ce opțiuni aveți și care sunt pașii următori. Puteți găsi și alte date de contact pe pagina de contact.


